Tags

, , , ,

Shadow of a Doubt (1943), Joseph Cotten
Filmul despre care Alfred Hitchcock spunea că este cea mai importantă realizare a sa (asta înainte de capodoperele de mai târziu, „În spatele ferestrei”, „Vertigo”, „Psycho” și „Păsările”), „Îndoiala”/Shadow of a Doubt (1943) este o producție foarte interesantă și cu un mesaj perfect valabil și în viața reală. În anii ’40, maestrul suspansului pare să fi avut un soi de curiozitate obsedantă, aproape, pentru filmele cu substrat psihologic. Alături de „Îndoiala” aș mai aminti de „Suspiciune” și de „Fascinație”, acesta din urmă abordând chiar tematici din psihanaliza lui Sigmund Freud. Revenind, însă, la „Îndoiala”, ce îmi place mult la acest film este originalitatea ideii (primind o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu original) și apropierea sa de public. La fel ca și „În spatele ferestrei”, pelicula de față prezintă intriga din perspectiva unui personaj care face investigații pe cont propriu, ajutat din când în când și de alte personaje care sunt de partea sa. Aș nota aici prestația de excepție a tinerei Teresa Wright și, bineînțeles, a marelui actor Joseph Cotten, în rolul unchiului excentric, ce ascunde un secret greu de imaginat. Cei doi, unchi și nepoată, au o legătură extrem de puternică, nu doar pentru că poartă același nume, Charlie, dar și pentru că între ei pare a fi o comunicare aproape telepatică.
Shadow of a Doubt (1943), Teresa Wright, Joseph Cotten
În anumite scene aș înclina să cred că el îi poartă chiar o dragoste incestuoasă, comportându-se aproape ca un iubit în momentele în care sunt singuri împreună și, apoi, ca un bărbat gelos atunci când nepoata preferată este curtată de un detectiv insistent, aflat pe urmele lui. Dar dorința de răzbunare și ura împotriva lumii banale – și a propriei sale familii – devin tot mai puternice spre sfârșitul filmului, astfel că unchiul dulce și amabil își dă arama pe față, dovedind că are gândirea rece și calculată a unui asasin. Este fascinant cum filmul dezvoltă, pe parcurs, psihologia unchiului misterios și bogat de la New York și care își impresionează rudele provinciale cu daruri scumpe, adunate din călătoriile sale la fel de misterioase. „Unchiul Charlie” este tipul de personaj ce ar merita discutat și ca studiu de caz, mai ales că el este întruchiparea atâtor și atâtor criminali în serie – indiferent de epocă – ce au scăpat nepedepsiți doar pentru că au excelat în arta disimulării, având în favoarea lor, uneori, și lipsa de probe. Este ironic faptul că „unchiul Charlie” rămâne în conștiința majorității oamenilor naivi și neștiutori drept o persoană cu totul deosebită, șarmantă, generoasă, altruistă, elegantă și cuceritoare, un etalon demn de urmat. Adevărul este știut, însă, doar de nepoata care îl venera cândva și care i se confesează în ultima clipă detectivului devenit logodnicul ei. „Îndoiala” este presărat cu multe detalii importante (ca inelul gravat, indiciul principal) și cu scene remarcabile (a se vedea, printre altele, aluziile la opereta „Valsul văduvei vesele”, a lui Franz Lehar) și este, indubitabil, o mare realizare a lui Alfred Hitchcock, pe care o puteți urmări integral aici

Advertisements