Tags

, , ,

Am primit zilele trecute un frumos cadou de la o prietenă din Germania, pe care o rugasem să îmi procure câteva filme cu actorul John van Dreelen. Spre marea mea bucurie, am primit o cutie plină de discuri cu filmele și serialele în care a jucat acest actor — la urma urmelor, și eu o ajutasem cu Conrad Veidt.

Ce mă surprinde la DVD-urile germane este excelenta lor prezentare. Unul dintre ele conține o broșură despre film, precum și o copie de foarte bună calitate după programul original IFB, care, la fel ca și IFK, prezintă filmele cu multe fotografii. Germanii știu să își promoveze actorii de valoare. În acest film prezentat în ediție de colecție a jucat și marea actriță Lil Dagover, cunoscută din filmul „Cabinetul doctorului Caligari”, în care a jucat alături de Conrad.

Este incredibil cum într-o țară civilizată ca Germania, cu doar 5 euro, poți achiziționa un DVD cu broșuri și alte surprize frumoase în interior. Colecția se intitulează Filmpalast (Palatul filmului) și include nu doar filme germane, ci și mari filme și documentare străine, inclusiv nunți regale! O adevărată boltă plină de stele, ce pot străluci în voie pe ecranul oricărui cinefil pasionat, și la un preț accesibil.

La fel stă situația și cu serialele. Acesta este un serial polițist din anii ’60 în care a jucat John van Dreelen, și prezentarea este, și aici, una cât se poate de reușită.

Oare noi, românii, când ne vom învăța minte să preluăm ce-i mai bun din străinătate și să ne civilizăm odată?! Suntem în secolul XXI, dar uneori am impresia că încă trăim în Evul Mediu.

Ca să închei articolul într-o notă optimistă, pot spune că mă bucur foarte mult de faptul că prietena mea din Germania mi-a făcut cadou și această ilustrată rară cu John, de pe vremea când era tânăr (este o poză publicitară din primul film prezentat mai sus).

Aceasta este civilizația. Să cauți și să găsești chiar și acele lucruri foarte rare. În România nu doar că nu prea sunt colecționari, dar respectul pentru un asemenea hobby lipsește cu desăvârșire. La noi în țară scopul este doar îmbogățirea rapidă și ATÂT. Ne lipsesc multe lucruri și avem atât de multe „calități”, încât ne așezăm confortabil de partea cealaltă a baricadei și reprezentăm cu o dezinvoltură fără margini celălalt capăt al civilizației, o civilizație în care actorii, filmele, arta nu înseamnă nimic altceva decât încă o serie de cuvinte adăugate la dicționar.