În calitate de colecționară de filme clasice, pot spune acum că am suficientă experiență în a analiza calitatea unei pelicule, și în a observa problemele de continuitate/de montaj. Nu de puține ori mi-a fost dat să văd că foarte multe scene excelente din filmele clasice au fost tăiate (cel mai grav, după premiera lor!), iar dovezi ale existenței acestora au rămas doar pozele extrase din pelicula originală. Dacă aș găsi cea mai bună arhivă de film din lume, cu siguranță că aș contacta-o. Dar aceasta pur și simplu nu există. Nicio arhivă de pe planeta aceasta nu deține variantele complete ale filmelor, ci, dacă ești colecționar și ai câtuși de puțin noroc, poți găsi întâmplător la un alt colecționar sau la o arhivă mai mică un film sau două în variante mai lungi decât cea oficială. Cel mai bun exemplu este arhiva Rohauer Collection, ce a aparținut magnatului Raymond Rohauer. Trebuie să îi mulțumesc acestei arhive că a pus la dispoziția fanilor lui Vivien Leigh și Conrad Veidt cea mai bună ediție existentă la ora actuală la „Călătorie suspectă”/”Dark Journey”. Cu toate acestea, numeroase filme, inclusiv filmul de spionaj mai-sus menționat, au fost tăiate fără nicio logică de-a lungul anilor, în loc să fie bine păstrate și pentru generațiile viitoare. De la filme obscure, la capodopere inegalabile, ca „Pe aripile vântului”, toate filmele care au peste 40-50 de ani sunt trecute prin foarfecele nemiloase ale monteurilor, și astfel ajungem să vedem cam jumătate din varianta originală a unui film. Cele mai frumoase și mai valoroase scene sunt scoase (în principal cele de dragoste și de război), iar materialul final ne oferă o succesiune de momente fără legătură între ele, esențiale pentru acțiunea filmului (așa-zisele momente-cheie), dar uneori mai puțin reușite decât cele din filmul inițial. Am simțit această senzație cu pelicula englezească de bună calitate ”I Was a Spy”, în care Madeleine Carroll (din „39 de trepte” și „Prizonierul din Zenda”) ne oferă o reprezentație de excepție, alături de partenerul ei chiar și mai impunător, Conrad Veidt. Una dintre scenele tăiate din film este o secvență romantică la un restaurant de lux, și care ar fi trebuit lăsată – și a fost lăsată, dar a fost tăiată din original! Este inacceptabil ca filmele clasice să fie tăiate mișelește, fără să se țină cont de talentul și de munca neprețuită a glorioșilor actori, care nu se mai pot întoarce din lumea de dincolo pentru a opri acest veritabil masacru cinematografic. Nu stă doar în puterea mea să schimb această situație, de aceea sunt sigură că dacă și alți colecționari, pasionați cinefili, ar lua atitudine, ceva s-ar putea rezolva. Sper, însă, să nu treacă prea mult timpul, și să ne trezim că nu mai putem salva niciun film, chiar și incomplet…

Două filme de top, de dragoste, de război și de spionaj: Dark Journey și I Was a Spy – 2 poze din scene valoroase, însă tăiate din variantele actuale…