Tags

, , , ,

Unul dintre cei mai glorioși ani din istoria cinematografiei, anul 1956 a adus în fața publicului larg o capodoperă marca Cecil B. DeMille. „Cele zece porunci” au revoluționat nu doar lumea religioasă, ci și pe cea cinematografică. Efectele speciale folosite în film au fost nemaiîntâlnite până atunci, și se regăsesc în scene iconice, cum ar fi cea a despicării Mării Roșii de către Moise, interpretat la perfecție de marele actor Charlton Heston. De asemenea, pelicula s-a bucurat de prezența a numeroși actori de marcă: Yul Brynner (în rolul irezistibilului și machiavelicului rege al Egiptului, Ramses II), Anne Baxter (în rolul soției lui Ramses II, frumoasa Nefretiri) și Edward G. Robinson (ce l-a întruchipat pe uneltitorul Dathan). Deși majoritatea scenelor au fost filmate în studiouri monumentale (doar o mică parte fiind filmate în Egipt), totuși spectacolul măreț al culorilor și al decorurilor îți taie respirația. Nu este de mirare că „Cele zece porunci” a fost pentru multă vreme considerat filmul istoric cu cele mai mari încasări – 450 milioane $, la valoarea banilor de azi. Meritul pentru succesul imens al capodoperei îi aparține exclusiv maestrului Cecil B. DeMille, care nu doar a produs, ci și regizat pelicula. Cu o durată de aproape patru ore, „Cele zece porunci” este unul dintre cele mai lungi filme din istorie, costurile producției ajungând la 15 milioane $. Pentru o perioadă îndelungată de timp, creația lui DeMille a ocupat locul doi în topul celor mai de succes producții cinematografice, pe primul loc clasându-se „Pe aripile vântului”. Însă, în mod paradoxal, filmul nu a reușit să câștige decât un singur Oscar (pentru efecte speciale), chiar dacă a fost nominalizat la alte șase categorii. Mulți au considerat nedrept ca premiul pentru cel mai bun film al anului 1956 să nu fie câștigat de „Cele zece porunci”, ci de „Ocolul Pământului în 80 de zile”. Nu trebuie uitat, totodată, că anul 1956 a fost unul extrem de important pentru industria hollywoodiană, astfel că multe pelicule excelente au rivalizat la Premiile Academiei Americane de Film (The Ten Commandments, The King and I, War and Peace, Around the World in Eighty Days, Giant, High Society, Lust for Life, La strada, Richard III, Friendly Persuasion, Written on the Wind). Anul 1956 a fost cel mai bun din cariera actorului Yul Brynner, care, pe lângă rolul faraonului Ramses II, a interpretat magnific și rolul regelui Siamului (din capodopera muzicală „Eu și regele”), pentru care a fost recompensat cu premiul Oscar.

În 1923, a existat o versiune a filmului mut „Cele zece porunci”, regizată tot de Cecil B. DeMille. Producția a fost impresionantă pentru acele vremuri, mare parte din scenele peliculei originale fiind refilmate în versiunea din 1956. În filmul mut, rolurile principale le-au fost acordate actorilor Theodore Roberts (Moise) și Charles de Rochefort (Ramses). Cu o durată de aproape două ore și jumătate, pelicula a avut mare succes la prezentarea în cinematografe, câștigând peste 4 milioane $.

Dar, evoluția tehnică de-a lungul timpului detașează versiunea din 1956 de cea din 1923, „Cele zece porunci” cunoscând gloria și strălucirea celei de-a șaptea arte într-un moment crucial, ce a devenit reper pentru întreaga istorie a industriei cinematografice. Deasupra capodoperei tronează spiritul perfecționist și idealist al lui DeMille, căruia i se alătură genialii actori Yul Brynner și Charlton Heston.

Advertisements