Tags

, , , , ,

                Alfred Hitchcock, maestrul suspansului, a fost una dintre figurile emblematice ale Hollywoodului de altădată. Epoca anilor `40-`50 a fost dominată de universul creat de marele regizor și producător american. Unul dintre filmele sale cele mai prețioase este „Notorious”, o producție a anului 1946, care a adus în prim-plan memorabilul cuplu Cary Grant și Ingrid Bergman, doi actori legendari, ce și-au câștigat nemurirea, dincolo de orice barieră a timpului. Pelicula lui Hitchcock, ce îmbină armonios o frumoasă poveste de dragoste cu teribilele secrete de stat legate de practicile naziste, poate fi cu ușurință considerată dacă nu o capodoperă, cel puțin un film noir de top. Intriga este conturată chiar din primele scene, când tatăl Aliciei Huberman, eroina filmului, este arestat de autoritățile americane, fiind acuzat de spionaj nazist. Protagonista, ce dă dovadă de răceala specifică poporului german, nu își plânge tatăl, care își găsește sfârșitul la închisoare, ci dă o petrecere rău-famată, unde își face de cap. Amețită de băutură, excentrica nemțoaică este cucerită de un chipeș invitat, a cărui identitate nu este, la început, cunoscută. T.S Devlin, musafirul nepoftit, se dovedește a fi un detectiv profesionist, el obligând-o pe Alicia să li se alăture autorităților pentru prinderea naziștilor care își construiseră în Brazilia un combinat industrial clandestin. Tânăra fată este greu de convins, pentru că are o fire capricioasă, dar Devlin o face să revină la sentimente mai bune și să îl însoțească în călătoria la Rio de Janeiro. Cazați la același hotel, cei doi trăiesc o minunată poveste de dragoste, transpusă pe celuloid în minute întregi de săruturi și îmbrățișări, un record la acea vreme în materie de scene romantice.                  

             Totuși iubirea nu poate rămâne veșnic netulburată, mai ales atunci când ai o datorie majoră față de securitatea globală, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Alicia este forțată de contextul nefericit să își schimbe atitudinea infantilă de dinainte, și să devină o adevărată spioană, capabilă să își ducă misiunea până la capăt, oricât de periculoasă ar fi aceasta. Ironia sorții face ca această fiică de nazist să devină o luptătoare anti-nazistă, cauză pentru care își pune în pericol și viața. Alicia își dă seama de responsabilitatea imensă pe care o are și încearcă să nu își dezamăgească superiorii. De aceea, este capabilă de orice sacrificiu, de orice concesie, ajungând chiar să se mărite cu unul din vechii săi adoratori, mult mai bătrânul Alexander Sebastian, liderul organizației naziste care conducea uzina clandestină. Alicia își compromite destinul prin căsătoria cu acest domn influent pentru a afla cât mai multe amănunte din culise despre afacerile și proiectele dubioase ale naziștilor. Toate informațiile i le oferea lui Devlin, bărbatul pe care îl iubea cu adevărat, dar pe care nu îl putea avea prea curând. În plus, escapadele prin parcuri, unde se întâlnea cu Devlin sub aparenta necesitate de a raporta noutățile în controversatul caz, nu compensau nefericirea și frustrarea Aliciei de a conviețui cu Alex într-o casă guvernată de diabolica și monstruoasa lui mamă. Tânăra este uimită sa vadă că avea cu greu acces la dulapuri, iar unul din șifoniere nu putea fi deschis, deoarece cheia se afla sub protecția strictă a adevăraților stăpâni ai conacului. Chestiunea nazistă este în sfârșit demascată în timpul petrecerii organizate de Alicia, la sugestia înțeleaptă a lui Devlin, care își face și el apariția, în calitate de vechi prieten al femeii. Alexander nu este deloc încântat de această tânără și atrăgătoare prezență masculină, devenind gelos pe Devlin pentru că își dă seama de intensitatea sentimentelor dintre acesta și Alicia. Cuplul de investigatori își îndeplinește misiunea aproape de perfecțiune, fără a trezi, momentan, nici cea mai mică suspiciune. Alicia reușește să sustragă din brelocul soțului ei cheia către pasajul secret, unde se duce cu Devlin. Ei sunt surprinși să observe că depozitul de vinuri și de șampanie era, în realitate, un depozit de uraniu! Într-adevăr, naziștii fuseseră îndeajuns de inteligenți și de abili încât să ascundă în sticlele de vin praful folosit pentru bombele atomice. Din păcate, un moment de neatenție este suficient ca Devlin să facă o greșeală fatală, el scăpând una din sticlele cu uraniu. Alicia, care stătea de pază pentru a evita sosirea nedorită a vreunei persoane din casă, îl ajută pe Devlin să mascheze teribila eroare, ei ascunzând sticla spartă. În schimb, detectivul ia uraniul vărsat pentru a-l duce ca probă la biroul de investigații. Cei doi nu reușesc să evite venirea neașteptată a lui Alexander, care era însoțit și de unul din valeții săi. Aceștia au intrat în cramă pentru a mai lua câteva sticle de vin și de șampanie. Totuși, Alicia și Devlin știu să își joace cartea până la capăt, atunci când sunt observați de Sebastian. Ei încep să se sărute la intrarea în depozit, pentru a da impresia că ajunseseră acolo dintr-un elan amețitor de pasional din partea lui Devlin față de prietena lui. Alexander devine cu adevărat gelos, dar nu își dă seama ce se întâmplase cu adevărat. Cu toate acestea, plecarea bruscă a lui Devlin de la petrecere stârnește îndoielile doamnei Sebastian, mama lui Alexander.

           Spre final, atmosfera filmului devine tot mai apăsătoare, purtându-i pe cinefili și pe protagonistă în vârtejul hazardului. Alex remarcă lipsa cheii din brelocul său, apoi reapariția acesteia a doua zi dimineața. Suspiciunile nu îi dau pace și, profitând că Alicia doarme profund, el coboară din nou în cramă, deoarece bănuia că se întâmplase ceva grav. Instinctul nu îl înșală, căci el descoperă sticla spartă, ascunsă sub dulap, dându-și seama că una din sticlele cu uraniu, numerotate cu anul de cod 1934, dispăruse. În acel moment, Alexander intră în panică și apelează la mult mai curajoasa lui mamă pentru a-l salva din problema gravă în care se afla. Cei doi pun la cale un plan diabolic, prin care să o omoare pe Alicia. Tânăra urma să fie treptat otrăvită, astfel că în ultima vreme, ea se simțea tot mai amețită. Soția lui Sebastian își dă seama că este omorâtă lent, dar sigur de soțul și soacra ei, după ce aceștia i-au pus în repetate rânduri otravă în ceașca de cafea. Alicia realizează abia acum faptul că ea căzuse într-o capcană mult mai cumplită decât cea pe care le-o întinsese inamicilor ei. Incapabilă să ceară ajutor, și nici să fugă din casa malefică, Alicia își pierde puterile și cunoștința, leșinând pe somptuosul hol de la intrare. Alexander și mama lui, care o bănuise de la bun început pe fată de adevăratele ei interese, o așază în pat pe tânăra aflată în plină agonie. Nimeni nu cheamă un medic, pentru că scopul era ca ea să fie lăsată să moară în chinuri. Totuși, în salvarea Aliciei vine ocrotitorul ei, și, în același timp, bărbatul care a obligat-o să își destrame viața pentru datoria profesională. Devlin își repară greșeala impardonabilă de a o sacrifica pe Alicia pentru binele țării, astfel că el reușește să se strecoare în camera ei, fără să fie văzut de mafioți. Cu toate acestea, la ieșirea din încăpere, unde cei doi își jură iubire veșnică într-o emoționantă scenă romantică, apar Alexander și mama acestuia. Devlin îi obligă să tacă în fața celorlalți naziști, care veniseră să pună la punct o tactică de luptă în favoarea Germaniei. Alex este nevoit să îi lase pe Alicia și pe amicul ei să plece, convins că vor merge toți trei la spital, pentru internarea femeii. Finalul este cu totul neașteptat, căci Devlin pleacă singur cu Alicia, în vreme ce Alexander este obligat să rămână prizonier în casa lui, sub asaltul partenerilor „de afaceri”, dornici să-l lichideze cât de curând posibil, după ce secretul lor a fost demascat de soția-spioană. Hitchcock probabil că s-a gândit la acest final optimist pentru eroii filmului tocmai pentru a arăta că iubirea unui cuplu este, la urma urmelor, mai importantă decât datoria față de țară sau chiar și decât patriotismul exacerbat, dus până la extreme de naziștii dornici să își ajute cu orice preț națiunea să câștige marele război.

           Dincolo de aura misterioasă și captivantă a acestei minunate pelicule sub semnătura inegalabilului Hitchcock, „Notorious” este marcat de lumea cu adevărat notorie a caracterelor tari (așa cum o sugerează și titlul filmului). Triunghiul amoros Devlin (Cary Grant)-Alicia (Ingrid Bergman)-Alexander (Claude Rains, nominalizat la Oscar pentru magnifica lui interpretare), la care se adaugă controversele politice, reprezintă piesa de rezistență a acestei capodopere nemurioare, care a fost și va rămâne în topul filmelor fetiș, pe care le revezi de nenumărate ori, cu o plăcere tot mai mare, lăsându-te copleșit de magia nonculorilor alb și negru, de jocul dintre lumină și întuneric, dintre agonie și extaz.

Advertisements